Câteva lucruri pe care le-am învățat din trecerea mea printre meandrele lucrului nebunesc numit viață.
1. E vorba despre momente întotdeauna.
2. Un prieten, la nevoie se șterge din lista de contacte.
3. Nu voi ajunge în istorie, dar cel mai probabil voi ajunge cu prietena ta.
Între timp, mă obsedează faptul că oamenii devin din ce în ce mai proști. Tehnologia și-a redefinit nenumărate apogeuri, iar Internetul care trebuia să ne democratizeze prin definiție e folosit întru hrănirea curiozității despre ce fac așa-zisele cunoștințe din Facebook și acces non stop la porn. Nu se mai poartă conversații, se chat-uiește fără gramatică, punctuație sau diacritice. Din exterior, pseudo-comunicarea asta se începe între doi idioți care se OMG la clipul cu motanul care știe suna la sonerie terminându-se prin LOL-ăitul amândurora.
Blogul nu e literatură. Și când te apuci să construiești cu atâta pasiune pentru ca apoi să îți dai seama că nu știi de la ce ai plecat, ce urmează?
Nu știu cum am ajuns aici, dar iată-mă. Ceasul ticăie, diferența se accentuează.